Urmează calea gânditorului independent, riscant. Expune-ți ideile pericolului controversei. Spune ce gândești și teme-te mai puțin de eticheta de excentric, decât de stigmatul conformității. Iar la orice probleme care par importante pentru tine, ridică-te și spune-ți părerea cu orice cost.

Tipul de personalitate Polemicul este imaginea avocatului diavolului, îndrăgind procesul de dărâmare a argumentelor și credințelor și lăsarea resturilor să fie purtate de vânt în văzul tuturor. Spre deosebire de alte personalități mai hotărâte, Polemicul nu face acest lucru deoarece încearcă să atingă un scop mai profund sau o țintă strategică, ci doar pentru simplul motiv că este distractiv. Nimănui nu-i place mai mult procesul de dezbatere intelectuală decât Polemicilor, deoarece le oferă șansa de a-și exersa agerimea firească, cunoștințele extinse acumulate și capacitatea de a face conexiuni între idei distincte pentru a-și argumenta punctul de vedere.

Jocul de-a avocatul diavolului ajută persoanele cu tipul de personalitate Polemicul să cunoască mai bine gândirea celorlalți și, mai ales, să înțeleagă ideile aflate în contradicție – deoarece Polemicii sunt cei care le contrazic.

Această tactică nu trebuie confundată cu tipurile de personalitate din grupul Diplomat care caută să ajungă la înțelegere – Polemicii sunt într-o căutare permanentă de cunoștințe și care este cel mai bun mod de a le obține, dacă nu să ataci și să aperi o idee, din orice unghi, din fiecare parte?

Aici nu sunt reguli – noi încercăm să realizăm ceva!

Având o oarecare plăcere în a fi outsideri, Polemicii savurează exercițiul mental de a chestiona modul de gândire dominant, făcându-i de neînlocuit în regândirea și revoluționarea sistemelor existente și în găsirea de noi direcții inteligente. Însă, aceștia se vor simți oribil în gestionarea chestiunilor cotidiene de implementare efectivă a sugestiilor lor. Personalităților Polemice le plac sesiunile de brainstorming și gândesc lucrurile în mare, însă evită cu orice costuri să fie prinși în “munca de rutină”. Polemicii alcătuiesc doar circa trei procente din populație, ceea ce este exact cât trebuie, deoarece le permite să creeze idei originale, după care să se retragă și să lase tipurile de personalități mai numeroase și mai exigente să gestioneze logistica implementării și întreținerii.

Capacitatea de dezbatere a Polemicilor poate fi una supărătoare – deși apreciată când este nevoie, aceasta poate fi dezastruos de nepotrivită când își chestionează deschis șeful într-o ședință sau când încep să despice firul în patru la tot ceea ce spune partenerul lor de viață. Acest lucru este complicat și mai mult de onestitatea fermă a Polemicilor, deoarece acest tip nu își nuanțează poziția și le pasă foarte puțin dacă nu par sensibili sau plini de compasiune. Tipurile asemănătoare se înțeleg bine cu Polemicii, însă tipurile mai sensibile, și societatea în general, evită deseori conflictele, preferând sentimentele, confortul și chiar minciunile nevinovate în locul adevărurilor neplăcute și raționalității dure.

Acest lucru frustrează Polemicii și ajung deseori în poziția în care caracterul lor certăreț distruge multe legături, uneori fără intenție, atunci când trec peste sentimentele și credințele altora, chestionându-le fără nicio reținere. Tratându-i pe ceilalți așa cum sunt și ei tratați, Polemicii tolerează foarte puțin să fie menajați și nu le place atunci când oamenii ocolesc subiectul, mai ales atunci când cer o favoare. Personalitățile Polemice sunt respectate pentru viziunea, încrederea, cunoștințele și sensul acut al umorului, însă deseori au probleme să folosească aceste calități ca bază pentru prietenii mai profunde și relații romantice.

Oportunitățile sunt ratate deoarece par să implice o muncă grea

Polemicii au mai multe de făcut pentru a valorifica abilitățile lor naturale – independența lor intelectuală și viziunea neîngrădită sunt extrem de valoroase dacă sunt cei aflați la conducere sau sunt aproape de cei aflați la conducere, însă ca să ajungă acolo este necesar un nivel de perseverență pe care oamenii cu tipul de personalitate Polemică au probleme să-l atingă.

După ce au ajuns într-o astfel de poziție, Polemicii trebuie să rețină că, pentru ca ideile lor să ajungă realitate, vor depinde mereu de alții pentru a aduna piesele – dacă petrec mai mult timp “câștigând” certurile decât construind un consens, mulți Polemici vor afla că pur și simplu nu au susținerea necesară pentru a reuși. Jucând atât de bine rolul de avocat al diavolului, înțelegerea unei perspective mai sentimentale constituie pentru persoanele cu acest tip de personalitate cea mai complexă și mai utilă provocare intelectuală, la fel și faptul de a da dovadă de respect și compromis, pe lângă logică și progres.